Începuturile dentisticei in ţările româneşti / [G.Z. Petrescu].

  • Petrescu, G. Z. (Gheorghe Zaharia), 1874-1954.
Date:
1934
Catalogue details

Licence: In copyright

Credit: Începuturile dentisticei in ţările româneşti / [G.Z. Petrescu]. Source: Wellcome Collection.

    10/210 (page 8)
    nand in alveolele respective numai bucati de radacini ine- grite. Dte mijloaoe de oonservare nici nu era vorba. Igiena gurii se rezuma in spalaturi sumare cu apa simpla sau cu decocfii de jale§, izma, pelin, etc., §i acestea obicinuite numai de „obraze subfiri^. Acestea din urma, femjeile in special, aveau de alt-fel cel pufin ,grija de a masca mirosu] gurii produs de leziuni dentare, prin masticatia des repe- tata de mirodenii, printre cari cui§oarele ocupau primul loc. In aoela§ soop, dupa un obiceiu pastrat din vechime, se obturau cariile cu ceara, astfel ca saj ;nu se poata strange in ele detritusuri alimentare susceptibile de descompunere, Aceasta practica bine-injjeles nu urmarea catu§i de putin pastrarea dintelui in cauza. Ba de multe ori chiar, tot; dupa un obiceiu de origina antica, se grabea sfaramarea ooroanei gaunoase prin introduoerea in cavitate de anu- mite ingrediente, al caror prim efect trebuia sa fie ali- narea suferintelor. De acest mijloc uzau tofi aceia cari nu aveau curagiul de a se supune la extractiuni. Gels reoo- manda boabele de piper sau seminj:e de edera decorticate. Poporul mhi intrebuinteaza mult si astazi pe cele d’intai. 0 alta substanta inca foarte intrebuintata este tamaia. Cert este ca odata ce coroanele sunt distruse cu totul, du- rerile, cel puj;in un timp oare-care, dispar sau sunt ate- nuate. Daca revin m&i tarziu, se recurge la unele leacuri antice, pe cari babele le cunosc atat de bine incat parc’ar fi §i ele batrane de doua mii de ani. Sunt aceleasi mij- loaoe de la Cefls §i Galen, trecand prin §coala din Sa- lerna, chirurgii renasterei si toti aoeia ,cari prin practica lor le-au vulgarizat tot mai mult. Sunt prea ' multe pentru ca sa ne ocupam de (ele aici, unele avand numaj efect calmant, iar altele socotite apte de a distruge viermii pe cari poporul ii crede incuibaj:i in maselele sau radaci- nile dureroase8), cum sunt afumaturile cu samanjn de maselar (hyosciamus niger) ce se recomanda inca prin unele locuri9). 8) Gr. Grigoriu-Rigo. Medicina Poporului. Edit. Acad. Rom. Bucuresti, 1907. 9) Expus pe larg in colecpa lui Vasile Draghici: Doktorul $i Ikonomul kasnik.